...
Skip links
Profilaxie dentara Cluj

Boala parodontală: la ce trebuie să fim atenți?

Boala parodontală: la ce trebuie să fim atenți?

Cum se manifestă boala parodontală Boala parodontală?

Boala parodontală, cunoscută generic și sub numele de parodontoză, este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ale organismului, fiind, din păcate, cauza cea mai frecventă de pierdere a dinților;

 Aceasta este afectarea inflamatorie a țesuturilor de susținere ale dinților, (parodontiu) adică a gingiei, ligamentelor parodontale și a osului alveolar.

 Afectarea ligamentelor parodontale și a osului alveolar, nu are loc imediat. În primă fază apare inflamația gingivală, denumită gingivită. Inflamaţia gingivală se traduce printr-o modificare de culoare, de volum, de aspect al suprafeţei (textură) şi o creştere a tendinţei de sângerare. 

Atât gingia cât și papilele interdentare își pierd culoarea normală, roz-pal, și devin roșii, chiar violacee, se măresc în volum, căpătând o consistență moale. În același timp dispare și aspectul normal de „coajă de portocală ” a gingiei, fiind înlocuit de unul neted, lucios. Din cauza acestor modificări pacientul observă foarte des, sângerări la periaj cât și o senzație de durere. 

Tratate la timp, modificările survenite în cazul gingivitei sunt reversibile. Cu toate acestea, netratată, inflamația gingivală evoluează treptat spre structurile profunde, dând naștere bolii parodontale (parodontitei).

În stadiile incipiente ale parodontitei, gingiile se retrag sau se îndepărtează de dinți,  formându-se mici „buzunare” (pungi parodontale) între gingii și dinți. Punga parodontala este, în esență, adâncirea patologică a șanțului gingival.”Family dental care clinica

Aceasta adăpostește o floră microbiană foarte bine dezvoltată și dăunătoare. Sistemul imunitar încearcă să lupte împotriva infecției, iar țesutul gingival începe să se retragă de pe suprafața dentară (apariția retracțiilor gingivale).   

Dacă inflamația este lăsată să progreseze vor apărea sângerari la periaj mai abundente, iar dinții vor începe să piardă suportul parodontal (ligamentele parodontale se distrug, osul alveolar se absoarbe). Acest lucru duce la mobilitate dentară și, în final, la pierderea definitivă a dinților. Infecția poate duce, de asemenea, la un răspuns inflamator sistemic (la nivelul întregului organism). 

Ce favorizează boala parodontală?

  Există o multitudine de factori care favorizează instalarea bolii parodontale. Printre aceștia se numără:

  • igienă orală precară
  • predispoziția genetică
  • fumatul
  • stresul
  • unele boli sistemice (diabetul sau bolile cardiovasculare)

  Cu toate acestea, factorul determinant este placa bacteriană. Placa bacteriană care rămâne pe dinți mai mult de două – trei zile se poate întări sub linia gingiei, formându-se tartrul. 

Tartrul face ca placa bacteriană să fie dificil de înlăturat acționând totodată și ca un rezervor pentru bacterii. Odată format, tartrul nu mai poate fi îndepărtat prin simplu periaj, ci doar prin manoperă de detartraj, efectuată de medicul stomatolog.

Boala parodontală evoluează lent, pe parcursul mai multor ani. Din cauza faptului că este nedureroasă, mulți pacienți neglijează anumite semne apărute și astfel permit bolii să avanseze către forme foarte grave. De aceea, vizitele frecvente la medicul stomatolog, precum și păstrarea unei igiene orale corecte sunt foarte importante în prevenirea bolii parodontale.

 La ce semne ar trebui sa fim atenți?

  • Sângerari la periaj, masticație sau chiar spontan
  • Prezența tartrului; 
  • Retracție gingivală la unul sau mai mulți dinți
  • Mobilitate dentară anormală
  • Creșteri de volum ale gingiei
  • Tulburări fizionomice: dinți alungiți, distantați

Examenul parodontal

Are în vedere să surprindă toate elementele clinice ce se constituie din semne evocatoare ale afectării parodontale.

  • Se realizează cu ajutorul unor sonde parodontale gradate; acestea sunt folosite pentru detectarea prezenței, configurației și adâncimii pungilor parodontale;
  • Examenul clinic al mobilității dentare
  • Examenul papilelor interdentare, a marginii gingivale libere și a gingiei fixe
  • Verificarea gradului de expunere și afectare a rădăcinilor molarilor
  • Calcularea indicelui de igienă orală și a indicelui de sângerare